Politica stiintei mohorite

Un comentariu drept raspuns la http://nastase.wordpress.com/2011/10/02/vina-principala-a-lui-basescu:

Da, nu se invata in scoala (sau nu se subliniaza/retine) si aspectul politic al Junimii si aspectul ei revolutionar. Iata ce zicea V. Madgearu, apropos, in “Formarea si evolutia burgheziei romane”: “Cind vorbim…despre unul dintre cele dintii curente, pe care le-a rascolit revolutia burgheza, despre junimism, nu putem sa nu observam ca, daca el a ajuns numai la o despicare superficiala a procesului revolutiunei burgheze, aceasta se datoreste faptului ca oamenii care au dat nastere acestui curent, in imprejurarile de atunci, nu aveau la indemina elementele necesare ca sa patrunda la o adincime mai mare”. Or asta nu reflecta neaparat numai “de bine” pentru modul in care s-a adoptat filozofia scotiana sau poate chiar fata de posibilitatile ei insasi; pentru ca tot Madgearu, op. cit., “burghezia e intr-un mars triumfator! In calea ei se iveste un lucru de nimic: sufletul natiunei romane e potrivnic acestei desvoltari. Sa reformam scoala [pare ea a indemna] si sa silim sufletul sa se adaptaze materiei!” Si, revenind la Junime si la indemnul de a nu judeca prea aspru pentru ca doar amestecul cu o aripa politica a dus la clasificarea Junimii drept conservatoare: “reactionar a fost junimismul numai privit in atitudinea pe care a avut-o fata de revolutiunea agrara, in atitudinea sa de consfintire a regimului neoiobag; dar tot atit de reactionar a fost curentul revolutionar burghez in atitudinea sa fata de regimul neoiobag.”

Francis Hutcheson i-a fost professor lui Adam Smith iar acesta din urma l-a admirat intr-atit incit in *Teoria sentimentelor morale* cit si in “Bogatia natiunilor” a urmat programatic in prezentare sistemul predat lui de Hutcheson la Galsgow College. Acum economicul rezultat din acest “gradient scotian” de economisti a format politica economica engleza, “patria acestei stiinte”, dupa M. Manoilescu (*Fortele nationale productive…*), care “avea interesul sa convinga toate poporele lumii ca atunci cind cumparau produse *industriale* [subl. mea] englezesti, in loc de a le fabrica singure, realizau o “afacere buna.” [“a good deal,” n. mea] Din nenorocire, aceasta afacere buna este una rea. De aceea *Anglia a avut grija permanenta sa-si plaseze stiinta ei economica (subliniem, ‘a ei’) o data cu marfurile sale.* (subl. M.M.) In fiecare lada cu marfa englezeasca se ingrijea sa ca sa se ambaleze si cite o bucatica din evanghelia economica a lui Adam Smith.” Lucrurile se rafineaza mai tirziu cind exportul de marfa se transforma in “investitori strategici”, i.e., export de capital, cum observa si Madgearu (“Imperialismul economic si Liga Natiunilor”) folosind teoria imperialismului a lui Schumpeter.

Apropos de Carlyle, tot el este cel ce a folosit expresia “dismal science”, tradusa uneori ca “stiinta zilelor nefaste”, care, desi etimologic aproape, nu dezvaluie incarcatura pe care i-a dat-o Carlyle si intentia din spatele ei. Pentru ca mai potrivit ar fi “stiinta mohorita” sau “stiinta mohoritului” (in sensul gramatic al “plugaritului”, de exemplu), sau jalnica, a descurajarii si exasperarii, i.e., un mod de a induce aceasta stare si poate un fel de “lasciate ogni speranza”, zic eu, “cunoscator de nuanta al limbii…engleze,” ca sa imprumutam expresia din acel “Ziar de Iasi”, 20/12/2006. Scria, nota bene, *satiric* in 1849 despre ceea ce considera ipocrizia unor filantropi si despre stiintele economice folosite in le promova interesele, folosind “cererea si oferta” ca simbol al acesteia din urma, si in contextul unor discutii asupra implicatiilor morale ale masurilor economice ale timpului, ca

“[t]ruly, my philanthropic friends, [your] philanthropy is wonderful; and the social science — not a “gay science,” but a rueful –which finds the secret of this universe in “supply and demand,” and reduces the duty of human governors to that of letting men alone, is also wonderful. Not a “gay science,” I should say, like some we have heard of; no, a dreary, desolate and, indeed, quite abject and distressing one; what we might call, by way of eminence, the dismal science.”

(De notat ca *Gay Science* este de asemenea traducerea in engleza a titlului lucrarii lui Nietzsche din 1882/1887, *Die fröhliche Wissenschaft*, in care stirile despre moartea lui Dumnezeu sint grosolan exagerate, ca sa-l parafrazam pe Mark Twain (www.twainquotes.com/Death.html), si care este traducerea din Povencal a lui “gai saber.” Aceasta expresie pare a denota aspectul tehnic al talentuluit de a scrie poezie, ceea ce Nichita Stanescu numea, genial si intr-un inteles mult superior, “fiziologia poeziei.”)

A.V.

Advertisements

About socot

- Economie - Istorie economica - Finante - Administrarea crizelor
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.