Poveste cu ţînţarmăsari…

Alin Voicu

Sperînd că nu este un exerciţiu in „ştiinţa exactităţii lucrului minor” ca să folosim expresia lui Radu Baltasiu[1] pentru un nivel de aritmomorfie extrem, să observăm că mai acum cîteva zile Institutul Naţional de Statistică (INS) a emis un comunicat de presă[2] în care estima creşterea economiei României pe 2012 şi lista de asemenea PIB-ul brut nominal în 2012 „pe categorii de de resurse şi utilizări”ca fiind 587,4 mld. lei.

Aceeaşi cifră se regăseşte şi în

  • Raportul lunar al Ministerului Finanţelor Publice (MFP), („Monthly Report, February, 2013”)[3]
  • Datele statistice ca atare ale INS pe 2012, de data aceasta folosind „metoda de producţie, preţuri curente” (ca 587,466 mld lei[4])

Se pare însă că formula prin care se obţine această cifră în datele statistice din ultimul punct de mai sus nu apare unul din termenii listaţi şi anume „Taxe Vamale”, 3.016,4 mil. lei.

Image

Conform datelor, taxele vamale au început să fie lisate separat începînd cu 2011 şi e posibil ca nu toate formulele de calcul să se fi adaptat. Se poate argumenta că acestea pot fi ignorate deoarece (poate că) nu reprezintă impozite pe produse/valoare adăugată create în ţară. Oricum însă, acestea sînt resurse disponibile în economie şi au un impact dincolo de cel strict bugetar sau operaţional după cum vom arăta mai jos. Mai mult, taxele vamale sînt incluse în calculul pe 2011, după cum se vede în tabel.

Ajustînd calculul, PIB-ul nominal brut devine 590.482 mil. lei, o differenţă de 0,51%. Mică, ce-i drept, dar cînd se vorbeşte de ajustări ale ratei de creştere „comparativ cu varianta provizorie…în anul 2012 faţă de anul 2011” ca fiind majorată cu „0,4 puncte procentuale”[5], numerele mici par să capete importanţă mare.

Iată însă că apare şi o a treia cifră: în „Sinteza – februarie 2013” a MFP despre „Execuţia Bugetului General Consolidat, 01 ianuarie – 31 ianuarie” [6], la categoria „Realizări”, este listată valoare PIB ca „585.200 mil. lei.” Avem deci trei valori:

Image

Ştim că statistica nu e neapărat un instrument de de precizie ci mai degrabă de acurateţe, deci a avea plus sau minus o anumită sumă e acceptabil. Se ridică însă problema acelor alte chestiuni care sînt racordate la aceste numere, ca de pildă stipulaţiile acordurilor Stand-By cu FMI  ( if ( intrat_in_hora ( ! fericire ) ) { trebuie_sa_joci ( true ); }  ).

Acesta stipulează o rată a inflaţiei[7] pe 3T12 şi 4T12 care, păstrînd proporţiile faţă de valorile preconizate, s-ar fi situat la cam 4,6%, respectiv 4,2% pentru a obţine rezultatul aritmetic de 3,3% în medie pe 2012 menţionat de MFP[8] situîndu-se în interiorul benzii superioare interne („inner band (upper limit)”). Pînă aici, totul e în regulă.

Dacă însă aplicăm acest 3,3% la setul de creşteri brute de mai sus rezultă ca rate nete (reale după o metodă „naivă”[9]) 2,2%, 2,7%, respectiv 1,8%–nu e clar în ce relaţie stau acestea cu rata netă de creştere reală menţionată de INS de 0,7% pentru anul 2012.[10] Poate că aceste diferenţe, între 1,1% şi 2,0% sînt numai efecte ale modului de calcul al mediilor, etc.; avem de-a face aici cu inflaţia totală („headline inflation”, măsurată prin Indicele Preţurilor de Consum)[11] deci explicaţia e improbabil să provină din diferenţele date de eliminarea bunurilor cu volatilitate a preţului foarte mare precum alimentele şi energia (pentru a vorbi atunci de „core inflation”[12])—nu e clar, şi explicaţii probabil există, dar e un ţînţar cu ceva veleităţi.

Să mai observăm un lucru, ca apropos: dacă se acceptă că rata de creştere reală a fost 0.7% iar inflaţia medie 3.3% pe an, atunci, folosind metoda exactă de calcul a PIB-urilor nominal şi real, ar rezulta că rata de creştere nominală pe 2012 ar fi trebuit să fie (1 + 0,7%)*(1+3,3%) -1 adică aproximativ 4,0%. Cu această creştere nominală, mai mică decît oricare dintre cele trei de mai sus, ar rezulta un al patrulea număr (!) pentru PIB-ul pe 2012, 579.274 mil. lei—acesta nu se regăseşte în documentele consultate.

Ştim că cifrele macro sînt imprecise apropape prin definiţie, deci nu ne putem aştepta la exactitate pînă la a n-a zecimală–ideea aici e însă cu totul alta. N-ar fi rău dacă naraţiunile de acest gen ar avea un suport coerent în documentele oficiale disponibile publicului şi ar fi sincronizate unele cu altele. Acestea ar folosi nu numai publicului interesat dar mai ales guvernului însuşi astfel ca diferenţe de genul celor menţionate mai sus să devină „transparente” şi nu harnaşamente.

+++

1. Radu Baltasiu, „Conspiraţia neputincioşilor”, 2 Aprilie 2013, http://radubaltasiu.blogspot.com/2013/04/conspiratia-neputinciosilor.html
2. Institutul Naţional de Statistică, „Comunicat de presă, Nr. 77 din 2 aprilie 2013”
3. Ministerul Finanţelor Publice, „Monthly Report, February, 2013”, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Romania_February_Report2013.pdf
4. Institutul Naţional de Statistică, „PIB – metoda de producţie, preţuri curente”
5. Institutul Naţional de Statistică, „Comunicat…”, p. 3
6. Ministerul Finanţelor Publice, „Sinteza – februarie 2013”, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC_sintezafebr2013.pdf. Acelaşi PIB apare şi în sinteza pe ianuarie 2013
7. International Monetary Fund, „Romania: Letter of Intent, 12 sep. 2012” (cea mai recentă listată pe situl FMI), p. 20
8. Ministerul Finanţelor Publice, „Monthly Report…”, p. 1
9. „Naivă” în sensul că e destul de precisă deşi nu exactă dar rapid la îndemîna oricui fără a fi nevoie de calculator pentru o simplă scădere. Suportul matematic se găseşte în dezvoltarea în serie Taylor a dezumflătorului (deflator) indicelui de preţuri, 1/(1+i), i fiind rata inflaţiei („umflării”) iar dezvoltarea Taylor în acest caz fiind de fapt suma (infinită) a termenilor unei progresii geometrice (ca în clasa a IX-a), prin neglijarea termenilor de grad > 1, urmată de înmulţirea cu creşterea nominală a PIB, c, şi de aceeaşi neglijare a termenilor de tip c*i, ca fiind foarte mici. Rezultatul este că rata r de creştere reală ar fi r ≈ c – i, ceea ce are şi avantajul de a fi intuitiv. Vom folosi şi metoda precisă pentru alte scopuri (v. infra)
10. Institutul Naţional de Statistică, „Comunicat…”, p. 3
11. IMF, „Romania: Letter of Intent…”, p. 3, p. 9, p. 20
12. Pentru modurile de a privi inflaţia, vezi „Headline inflation”, http://en.wikipedia.org/wiki/Headline_inflation

Advertisements

About socot

- Economie - Istorie economica - Finante - Administrarea crizelor
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , . Bookmark the permalink.