Socoteli în CAS minor

„Bă! Dacă mai enervezi poporul îți curbez lumina cui te-a făcut!”

–Divertis [1]

Analizînd documentul făcut disponibil de PM marți, și ignorînd faptul că drapelul României se află la picioarele…paginilor, iată cîteva observații despre modul în care se pot evalua unele dintre inițiativele propuse:

1. În vederea reducerii CAS, pentru a evita confuziile, deoarece reducerea se preconizează asupra tuturor celor trei categorii de muncă (normală, deosebită, specială), atunci cele 5 puncte procentuale de reducere (pp) devin un procentaj, i.e., o reducere de 5% a CAS pe veniturile din muncă ale angajaților. Distribuția pe categorii de muncă la angajator devine deci (15,8%, 20,8%, 25,8%) de la (20,8%, 25,8%, 30,8%). CAS pentru angajat rămîne neschimbat la 10,5%.

Luînd în considerație ideea curbei Laffer așa cum este ea modelată de exponentul ei cel mai prominent astăzi, Martin Feldstein de la Harvard, fost consilier șef pentru probleme economice al președintelui Ronald Reagan, care descoperim că se întîmplă să fie și coordonatorul tezei Ministrului Finanțelor, să considerăm elasticitatea venitului impozabil η = 1.[2] Pentru context, această ipoteză descrie comportamentul veniturilor colectate la budget de către stat vizavi de rata impozitelor și are, după el, trei aspecte majore: impactul taxelor pe venit/ salarii, impactul pe venitul din investiții și distorsiunile cauzate de impozite asupra procesului de alocare și utilizare a capitalului. Vom elabora mai jos numai primul aspect.

Distribuția venitului impozabil pe categorii de muncă nefiind la îndemînă, facem o presupunere „eroică” și să lucrăm cu o distribuție „Paretiano”-naivă de 80/20, deci tripletul de ponderi (80%, 16%, 4%) pentru venitul impozabil pe categorii de muncă. Media ponderată a CAS înainte de intrarea în vigoare a acestei măsuri este atunci 32.5%, iar după, 27.5%, evident.

Ne putem aștepta deci ca venitul impozabil pe economie să crească după implementarea reducerii CAS cu aproximativ 5%/(1-32.6%) = 7.4%. Astfel s-ar putea verifica (nu cu ușurință, dar posibil) la un an de la intrarea în vigoare a măsurii dacă într-adevăr a avut efectul prevăzut de această teorie și probabil scontat de govern, deși pentru rațiuni politice ar trebui găsită o pîrghie care să concentreze efectul acesta benefic la începutul perioadei de 1 an și înainte de alegeri. Se explică astfel data preconizată de intrare în vigoare a măsurii la 1 iulie. Dacă se promulgă, nu este exclus un efort de a face măsura retroactivă.

Acum, teoria nu este nicidecum universal acceptată ca validă nici ca model, nici ca previziuni. Fostul șef al consilierilor economici ai Casei Albe sub administrația Obama, Austan Goolsbee, arată într-un articol în NYT că pînă una alta aceasta este „a figment of economic imagination.” Tot el afirmă altundeva că valoarea elasticității de care ne folosim depinde de perioada de timp analizată, că variază semnificativ și că „the notion that governments could raise more money by cutting rates is, indeed, a glorious idea. It would permit a Pareto improvement of the most enjoyable kind. Unfortunately for all of us, the data from the historical record suggest that it is unlikely to be true at anything like today’s marginal tax rates. It seems that, for now at least, we will have to keep paying for our tax cuts the old fashioned way.”

Desigur, chiar admițînd corectitudinea teoriei, întrebarea rămîne: se pot aplica rezultatele ei, specifice SUA, la condițiile din România? Întrebarea este evident complicată, dar cu ceva efort, cifrele specifice se pot calcula iar elasticitatea în România stabili ca atare. Chiar Feldstein își modulează oarecum opinia inițială și consideră că elasticitatea aceasta…depinde[3], în SUA; rămîne de văzut dacă și în România. Un η < 1 (inelastic), e.g., între 0.4 și 0.5, ar diminua efectul asupra venitului impozabil descris mai sus poate pînă la a-l face inobservabil dpdv statistic.

2. Documentul mai listează pe prima pagină drept beneficiu al reducerii CAS cu 5% și un număr de 70,000 de noi locuri de muncă. După modul în care este expusă ideea, se poate deduce că acestea provin, cel puțin în parte, din cele 77,000 de locuri de muncă pe care scăderea CAS le scoate „la alb” prin reducerea evaziunii fiscale.

Să considerăm că rata șomajului (mai 2014) este 4.91%, respectiv 444.493 persoane. Indiferent de efectul sezonier, obținem de aici că forța de muncă în România numără ceva peste 9 mil. de persoane (aritmetic vorbind). Potrivit documentului, rata șomajului ajustată sezonier pentru România este 7.1% (p. 26), deci 643,039 de șomeri în medie pe an. Dacă cei care lucrau la negru erau totodată și înregistrați ca șomeri, atunci, după „albirea” lor, rata șomajului devine 6.3%, adică undeva în jurul celei din Luxemburg și în directa vecinătate a Austriei și Germaniei (p. 26). De dorit? Da–și, ceteris paribus, acest lucru se poate verifica și el într-un an. Mai mult, dacă cele 70.000 de locuri de muncă sînt în plus față de cele 77.000 albite, atunci rata șomajului scade undeva la 5.5% propulsînd România printre primele trei țări din UE din acest punct de vedere (din nou, dacă ceteris rămîn paribus).

De notat însă: termenul de „noi locuri de muncă” este derutant cu privire la cele „albite”—acestea vor fi noi numai din punct de vedere fiscal! Aceste locuri de muncă există déjà la negru deci „albirea” lor nu va reflecta o creștere sau dezvoltare economică—va fi mai mult o chestie „contabilă” și poate fi calculată chiar și de contabilul de la C.A.P. Dolhasca-Verești.[3]

A.V.

—-

  1. Divertis, „Sfîrșitorul”, (poem în proză lirică relativistă), 1994
  2. Feldstein, „The effect of taxes on efficiency and growth,” p. 8
  3. Feldstein, „Effects of taxes on economic behavior,” p. 7
  4. Divertis, cit.

Referințe

Martin Feldstein. „The effect of taxes on efficiency and growth.” Harvard, Martie 14, 2006; și „Effects of taxes on economic behavior.” National Tax Journal, 61(1), 131-139, 2008

Austan Goolsbee. „Evidence on the high-income Laffer curve from six decades of tax reform.” Brookings Panel on Economic Activity, September 1999

Advertisements

About socot

- Economie - Istorie economica - Finante - Administrarea crizelor
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , . Bookmark the permalink.